De ce au crescut balenele aşa de mari?

Megalodon era un rechin enorm, de 14-18 metri lungime şi 50 de tone greutate; cei mai mari dinţi cunoscuţi ai acestei specii măsoară 17 cm, iar oamenii de ştiinţă cred că animalul putea să muşte cu o forţă colosală – între 10.8 şi 18.2 tone.

Un studiu recent a avut ca subiect momentul dispariţiei acestei specii, moment asupra căruia există controverse între oamenii de ştiinţă. 

• Meteorologii anunță vreme neobișnuit de caldă până la jumătatea lunii februarie
• Nvidia a intrat în top 10 cele mai valoroase companii din lume

Cercetătorii de la Florida Museum of Natural History din Gainesville, SUA, şi de la Universitatea din Zurich, Elveţia, au folosit un model matematic numit Optimal Linear Estimation (OLE), pe care l-au aplicat datelor referitoare la 42 dintre cele mai recente fosile de Megalodon. Această metodă oferă o estimare a datei începând de la care o specia poate fi considerată extinctă.

În acest caz, momentul se situează cu 2,6 milioane de ani în urmă; nu este o estimare foarte precisp, deoarece există un grad de imprecizie şi în ceaa ce priveşte datarea fosilelor, dar este cea mai bună estimare de care dispunem în prezent în ceea ce priveşte momentul disparţiei acestui prădător formidabil. Cauza dispariţiei megalodonului rămâne, în schinmb,  necunoscută.

Dar cercetătorii au mai observat ceva legat de acest moment: exact de atunci a început să se observe o creştere a taliei balenelor.

Balenele primitive erau mai mici decât rudele lor actuale şi este posibil ca ele să fi constituit o parte importantă a alimentaţiei uriaşului megalodon. Deşi nu există dovezi indubitabile ale faptului că megalodonul se hrănea cu balene, fosilele acestora au fost adesea găsite împreună cu dinţi de megalodon. 

Dacă acest prădători se hrănea într-adevăr cu balene, atunci dispariţia lui ar fi putut permite balenelor să prospere, ajungând la taliile uriaşe de azi. Printre balenele actuale se numără şi cel mai mare mamifer din lume, balena albastră, care poate atinge 30 metri lungime. 

Cercetătorii spun că studiul lor – care a fost publicat în Plos One – este un prim pas spre înţelegerea cauzelor care au dus la dispariţia uriaşului megalodon.

Sursa: BBC News